marți, 19 martie 2013

Despre Prieteni si Pasta de Branza Roquefort

"Bucuria omului e omul. Intre ei se infiripa prietenia, care umple cel mai intens desert al sufletului nostru. 
A iubi si a fi iubit, iata taina fericirii!" (Bossuet)

Am prieteni vechi, din copilarie si am prieteni noi, atat in viata reala cat si cea virtuala. Am prieteni de a caror prietenie m-am bucurat mai mult sau mai putin. Am prieteni buni pe care ii vad des si prieteni dragi pe care ii vad prea rar. Am prieteni cu care am creat legaturi pe viata si prieteni cu care nu am mai vorbit deloc, care m-au uitat. Am prieteni care ma suna de ziua mea si prieteni care imi trimit mesaje. Fiecare prieten inseamna o poveste, in majoritatea cazurilor, una fericita.

Sunt toti insa prietenii mei, cei care imi amintesc in permanenta ca sunt bogata, speciala si care, in timp, au contribuit in mare masura la devenirea mea si carora nu ezit sa le multumesc. Viata fara ei ar fi trista si lipsita de culoare.

In esenta, prietenie inseamna a oferi, fara a cere ceva in schimb.

Masa cu prietenii, fie ca este vorba despre pranz sau cina, aduce pentru mine, invariabil, o stare de bucurie, veselie si emotie. Emotie pentru ca imi sunt extrem de dragi. O emotie constructiva care se transforma de fiecare data intr-o noua provocare pentru mine si se materializeaza in pregatirea unor retete speciale, indiferent de locul unde se desfasoara intalnirea, la mine sau la ei. O sarbatoare in toata regula, asezonata de cele mai multe ori cu preparate la gratar, limonada proaspata si deserturi fine pregatite cu drag.   
Intalnirile noastre sunt de fiecare data pline de entuziasm si am grija sa le arat aprecierea mea, chiar si printr-un desert pe care il prefera, un gest simbolic comparativ cu ceea ce imi ofera ei prin prietenia lor care inseamna atat de mult pentru mine. 
Astfel cladim amintirile noastre, acele sertarase pline cu momente ce ne vor pansa sufletele la batranete.

Aceasta poveste s-a nascut odata cu lansarea de catre Brindusa/ Cooking with My Soul, Andreea/ Andie's Veggies si Bacania Veche impreuna cu Editura Humanitas a unui concurs de gatit pentru prieteni, inspirat de Cartea de bucate, ospitalitate si povesti minunate, scrisa de Margaret Yardley Potter, carte ce contine retete ale anilor '20, simple dar de actualitate. Provocarea consta in pregatirea unei retete de Pasta de branza sau Fursecuri pentru ceai si includerea unei povestioare despre prieteni si ce inseamna pentru fiecare din noi o masa in compania lor.
Daca ati avut suficienta rabdare sa-mi cititi povestea despre prietenie, ma simt cel putin datoare sa va ofer si reteta pe care am ales-o.

Pasta de Branza 

Ingrediente:
120 g branza Roquefort
120 g crema de branza
2 linguri arpagic tocat marunt sau
1/2 lingurita ceapa data pe razatoarea mica
1/2 cana sherry sec
1/2 lingurita sare
1/4 lingurita piper negru proaspat macinat
putina boia iute
1 lingura boia dulce (eventual ungureasca)

Intr-un castron (cu fundul rotund) se marunteste si se freaca (cu o furculita de argint) branza Roquefort pana nu mai ramane nicio bucatica intreaga.
Se adauga arpagicul/ ceapa si se amesteca.
Se adauga crema de branza, se omogenizeaza bine apoi se subtiaza cu sherry (moment in care eu m-am schimbat la fata, intrebandu-ma unde am gresit pentru ca aveam deja o pasta foarte subtire si foarte colorata :)!)
Se adauga sarea, piperul si boiaua, se amesteca bine apoi se face un rulou infasurat in hartie cerata si se lasa la frigider peste noapte "ca sa se intareasca si sa se intrepatrunda aromele".
Eu recunosc ca nu am mai rabdat si am gustat pasta de branza imediat! Ce pot sa va spun este ca se simte o aroma de branza intensa, iute, intepatoare, intr-un cuvant - deosebita!
Iar pentru iubitorii de branza cu mucegai este un adevarat deliciu!

Cu prietenie, Anca!

12 comentarii:

Dohotariu-Avram Alina spunea...

Pentru mine cuvântul ''prietenie'' e ceva măreț, ceva ce nu se explică ci se simte. Din păcate, în ziua de astăzi oamenii își pierd din umanitate și prietenii adevărați sunt din ce în ce mai rari. Dacă ai astfel de prieteni, nu pot decât să te felicit și să te bucuri o viață întreagă de prietenia lor sinceră și necondiționată! Pupici!

Sidy spunea...

Draga Anca uite ca am ajuns sa citesc aceasta poveste si sa-ti admir aceasta minunata reteta, a doua oara azi.
Prima data pe blog la Brandusa...eu crec ca tu vei fi una dintre castigatoare ca prea frumos ai prezentat si reteta si pasta de branza.
Bravo !
Te tzuc cu drag !

Anca B. spunea...

Alina, mare dreptate ai! Din fericire pentru mine am astfel de prieteni si sper ca asta sa nu se schimbe niciodata, chiar ma consider norocoasa! Te pup!

Dna Sidy, multumesc foarte mult pentru cuvintele frumoase! Si eu am admirat azi toate pozele si fiecare poveste in parte este deosebita iar adevarul este ca noi toate suntem castigatoare! Acest concurs a scos la lumina amintiri pretioase si povesti scrise cu emotie! Va pup!

Dana spunea...

Frumos spus. frumoasa imagine!

Anca B. spunea...

Multumesc frumos, Dana!

Licuta Marin spunea...

Foarte frumos ai grait despre prieteni si prietenie!!! Sa stii ca ma simt printre ei:)
Mi-as dori din tot sufletul sa mai avem ocazia sa ne intalnim.
Te pup cu mare drag si iti doresc bafta la concurs!

Anca B. spunea...

Multumesc, Licuta! Sa stii ca esti printre ei si ma mandresc cu asta! Si eu sper sa mai avem ocazia sa ne revedem sau sa creem una, de ce nu?! Te pup si iti multumesc tare mult!

Alina Vicu spunea...

E tot mai dificil in zilele noastre sa iti faci prieteni adevarati sau macar sa ii pastrezi pe cei pe care deja ii ai.
Eu ma bucur de cei pe care ii am si ii apreciez, iar gesturile marunte bine punctate sunt esentiale in trainicia prieteniei.
Bafta la concurs!

Anca B. spunea...

Sunt total de acord cu tine, Alina! Multumesc frumos!

Cristina spunea...

Cele mai frumoase sunt mesele alturi de prieteni! Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca am casa plina de prieteni aproape zilnic si mesele alaturi de ei sunt foarte placute. Viata fara ei ar fi pustie si plictisitoare...

Corina Ureche spunea...

ma regasesc in ceea ce ai spus! Mi-as dori, totusi, sa imi petrec mai mult timp cu prietenii nostri. Parca timpul intra in sac, toti suntem ocupati cu una cu alta si uitam cat de bine ne face sufletului sa ne vedem...
O seara frumoasa!

Anca B. spunea...

Asa este, Corina! Macar din cand in cand ar trebui sa constientizam si sa nu ne amintim unii de altii doar la nevoie sau necaz...Seara frumoasa!

© 2012 My Classic Cuisine, AllRightsReserved.

Designed by ScreenWritersArena